Iulie 2007
Monthly Archive
Duminică 22 Iul 2007
O noapte
Si voiam sa dorm…sa dorm ca sa uit, ca sa nu mai doara….sa dorm ca sa inteleg, ca sa nu mai gandesc….sa dorm ca sa treaca si ca sa sper…sa sper ca maine o sa fie bine….si ca mi-am achitat datoria….Dar a fost iluzorie speranta mea, inutila dorinta…. La urma urmei, dorintele nu inseamna nimic…doar niste planuri stupide si superficiale uneori imposibil de indeplinit…Si ce simplu parea : ceva natural…somnul…parea ca o sa vindece totul…sau cel putin asa credeam. Insa nu a fost deloc usor…gandurile se invalmaseau pe perna mea, era chiar mai chinuitor, pentru ca era liniste…si nu auzea nimeni…si nu am dormit…si nu a fost mai bine a doua zi…..
Marţi 17 Iul 2007
Paradoxul vremurilor noastre
Astazi ma simt prea sfarsita ca sa pot gandi….astazi ma simt prea mica pentru a crea…astazi ma simt prea neimportanta pentru a fi originala si prea trista pentru a comunica….Insa am citit ceva ce m-a readus partial pe linia de plutire si, desi blogul ar trebui sa fie in totalitate creatia mea, ma simt obligata sa public urmatorul articol…Ma infurie faptul ca nu am fost in stare sa exprim cu propriile cuvinte mesajul urmator….sau macar o parte….insa e prea multa ploaie in sufletul meu la cele 39 de grade de afara ca sa gasesc puterea de a interpreta…
Prietenilor mei, celor carora intr-adevar le pasa, persoanelor care stiu ca tin la ele fara sa le-o fi spus vreodata, celor carora n-am avut curajul si ocazia sa le spun cat tin la ei, celor pentru care a fost prea tarzie descoperirea mea, insa si celor carora le-am spus-o, acelora le este adresat urmatorul articol….nu lasati niciodata sa fie prea tarziu pentru ceva! 
Paradoxul Vremurilor noastre
Octavian Paler
Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem cladiri mai mari dar suflete mai mici; autostrazi mai largi dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult dar avem mai putin; cumparam mai mult dar ne bucuram tot mai putin.
Avem case mai mari dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii dar mai putin timp;
avem mai multe functii dar mai putina minte,
mai multe cunostinte dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta dar nu cum sa ne facem o viata,
am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna pe luna si înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversam
strada sa facem cunostinta cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari dar nu si mai bune.
Am curatat aerul dar am poluat solul.
Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult dar învatam mai putin.
Planuim mai multe dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii sa
produca mai multe copii ca niciodata dar comunicam din ce în ce mai putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete;
oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri dar mai multe divorturi,
Case mai frumoase dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica
folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri
supraponderale si pastile care îti induc orice stare de la bucurie, la liniste, la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe în vitrine dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti
decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca
acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca
aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.
Aminteste-ti sa spui "Te iubesc" prietenului si persoanelor pe care le îndragesti,
dar mai ales sa o spui din inima.
O sarutare si o îmbartisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment
pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine.
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai.
Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati.
Duminică 15 Iul 2007
Lista de dorinte
1. sa nu mai gresesc
2. sa ma inteleg bine cu toata lumea
3. sa citesc gandurile unor persoane
4. sa stiu toate secretele universului
5. sa nu ma mai cert cu nimeni
6. sa nu mai fiu nervoasa si nelinistita
7. sa fie doar primavara si vara
8. sa fie cerul doar senin si albastru
9. toata lumea sa zambeasca,inclusiv eu
10. sa imi pastrez prietenii pentru totdeauna
11. sa am parul lung si drept
12. sa fiu mai inalta
13. sa iau decizii mai repede si sa nu le regret dupa aia
14. sa fiu optimista
15. sa fiu originala
16. sa fiu iubita
17. sa citesc 3 carti in acelasi timp
18. sa invat sa desenez
19. sa spun numai lucruri inteligente
20. sa fiu spontana
21. sa nu mai existe conflicte
22. sa fac dreptate
23. sa nu mai planga nimeni niciodata, inclusiv eu
24. sa ma hotarasc ce vreau sa fac in viata
25. sa fac Aleiul de 3 ori mai mare
26. sa opresc timpul in loc
27. sa fiu iar clasa a 6-a
28. sa ma fi nascut in evul mediu (rochii si cavaleri :X)
29. sa iubesc mereu
30. sa plutesc pe un nor
31. sa am noroc
32. sa nu mai existe boli
33. sa mi se implineasca toate visurile
34. sa fiu mai puternica
35. sa stiu sa povestesc frumos
36. sa vina Fat-Frumos pe un cal alb
37. sa nu cresc
38. sa fiu indispensabila pentru cineva
39. sa fie vacanta tot timpul
40. sa vad toata lumea
…..
99. sa gasesc pestisorul de aur si pe zana cea buna ca sa-mi implineasca dorintele anterioare
100. sa nu mai visez atat.
Miercuri 04 Iul 2007
Nimic…
Ai simtit vreodata ca viata ti se desfasoara fara sa o controlezi? Ca in timp ce scrii ceva pe hartie il vezi pe altul scriind acel ceva? Ai vizionat vreodata filmul prost al propriei vieti, comentandu-l si analizandu-l ca un critic dur si impersonal? E ciudat sa stai ca un spectator in public asteptand cu nerabdare un happy end…..si in mod ironic, de fiecare data cand intrezaresti sfarsitul, obosit, plictisit si gandindu-te la ce mai ai de facut dupa ce iesi din sala de cinema, atunci de intampla ceva ce spulbera ideea ca s-ar putea termina vreodata frumos…te face sa te intrebi daca o sa se termine vreodata…,si atunci casti plictisit, enervat de asteptare, te uiti la ceas si te gandesti ca regizorul si scenaristul sunt niste idioti si ca puteai face altceva cu banii pe care i-ai dat pe bilet…te uiti in sala pe la vecini, le cercetezi figurile si ai impresia ca nimeni nu intelege filmul aceasta la fel cum il intelegi tu…Si da, nimeni nu-l vede la fel, fiindca nimeni nu are viata ta…Si de-aia esti singur, si de-aia te plictisesti..pentru ca nimeni nu asteapta finalul fericit la fel de nerabdator ca tine…E atat de obositor sa astepti, sa astepti ceva diferit si sa vezi ca totul se reia ca intr-un cerc vicios, ca intr-o telenovela patetica, sa constientizezi ca niciodata nu ajungi unde vrei, ca in momentul in care te afli aproape de cer, cineva iti inteapa balonul si cazi…Si totusi daca nu ai astepta ce ar mai ramane?….daca nu ai mai spera ce ai mai avea?….doar un cuvant dureros si absurd :….nimic…
